Italia

Fix in lunea de dupa nunta, la 6 dimineata, am lasat totul balta si am plecat intr-o mini-luna de miere. Am aterizat la Bergamo, ne-am luat masina si am plecat rapid spre Genoa. Drumul e frumusel in apropiere de Genoa, insa pana acolo, nimic spectaculos. Prin Genoa nu am stat prea mult, cat sa mancam o inghetata. Urmatoarea destinatie, "Main Event"-ul zilei a fost Portofino.

Oras de pescari mai demult, destinatie de vacanta pentru bogatii Europei acum. Fiind destul de izolat cel mai simplu se ajunge cu iahtul. Cel putin asa parea din ce am vazut prin port.
De inoptat am inoptat in Chiavari, iar a doua zi, destul de dimineata, am pornit spre Cinque Terre. Planul era sa ajungem in cel mai sudic sat (Riomaggiore) pe cel mai scurt drum ca sa avem timp sa vedem toate orasele intr-o singura zi. Cum se intampla mai mereu, cel mai scurt drum nu este neaparat si cel mai bun drum. Asa ca am ajuns pe drumuri de tara, pe serpentine pe unde nu prea incapeau doua masini. Din fericire, nici nu prea era altcineva pe acolo si am reusit sa vedem si cum arata orasele din Cinque Terre de sus.

Pe la pranz am ajuns in Riomaggiore. Ca sa fim eficienti am hotarat sa vedem satele la rand, de la sud la nord si apoi sa revenim cu barca. Parea un plan bun si chiar ar fi mers daca nu am fi gresit trenul. Asa ca in loc sa ajungem in urmatorul sat (Manarola), am vazut cum trecem cu trenul pe langa el, si pe langa urmatorul... si asa mai departe pana in ultimul: Monterosso. Asa ca am reconfigurat traseul, am vizitat Monterosso si am luat iar barca pana in Riomaggiore pentru a vedea toate satele de pe mare.

Am continuat cu vizitarea in ordinea: Vernazza, Corniglia, Manarola, Riomaggiore. In Corniglia se ajunge cel mai greu. Gara este undeva jos, langa apa, iar satul e pe deal. Exista doua variante de ajuns: una pentru lenesi, cu un maxi taxi de undeva de langa gara sau una pentru sportivi (sau fraieri care nu stiu de maxi taxi) ce presupune sa urci pe jos pana in deal. Noi am ales ruta sportivilor, bineinteles. E o placere sa urci dealuri la 40 grade.

Orasele din Cinque Terre sunt ca si Portofino, orase pescaresti. Doar ca sunt mai putin exclusiviste, asa ca sunt pline de turisti de tot felul si implicit foarte aglomerate. Infrastructura cu stradute inguste si adunatura de case nu a fost gandita sa primeasca atatia oameni odata. La fel si transportul intre ele (tren/barca): e mereu plin, ca la o ora de varf in Bucuresti.
Exista si varianta de a merge pe jos intre ele pe un drum ce se numeste Via dell'Amore. Dar pentru asta ar trebui mai mult de o zi.

Ziua 3 - am pornit spre Toscana. Prima oprire in Lucca. Aici e interesanta piata ovala din centru care aduce cu cea din Siena, dar la o scala ceva mai mica.

Urmatoarele opriri au fost Volterra si San Gimignano. Ambele, orase vechi, construite pe varful unor dealuri. Volterra este de pe vremea romanilor, asa ca am dat si peste niste ruine. San Gimignano in schimb este medieval si are ca particularitate turnurile. Muuuuulte turnuri inalte. Mai exact 14, dar a avut si mai multe.

Seara am ajuns in Castelnuovo Berardenga, unde aveam cazarea pentru urmatoarele 3 zile. Ziua urmatoare am inceput-o in Siena. Siena e cam de varsta Romei, fondata dupa legenda, de doi fii ai lui Remus. Ca urmare, Siena e plina de statui cu lupoaica romana. Alte lucruri de notat ar fi piata unica (Piaza del Campo), in forma de scoica si catedrala care aduce cu domul din Florenta si care se vroia a fi cea mai mare din lume cand a fost inceputa. Din pacate a dat ciuma peste ei si nu au mai avut cu cine/ce sa o faca asa ca s-au multumit cu ceva mai mic.

Restul zilei l-am petrecut in Montalcino si Montepulciano si facand poze la peisajele tipic toscane.

Ziua urmatoare ne-am rezervat-o pentru a ne odihni putin dupa alergatura de pana atunci. Am mai dat o tura prin Chianti, in Radda in Chianti si Greve in Chianti, iar dupa-amiaza am fost la o degustare de vinuri la noi in sat, la podgoria FÈLSINA.

In ziua 6 am plecat catre Napoli. Nimic spectaculos pe drum. In Napoli in schimb am avut un mic soc. Stiam ca sudul Italiei nu se compara cu nordul. Dar ma asteptam la ceva mai mult totusi. Napoli, dupa cum spune multa lume este un oras murdar, algomerat si cu un trafic à la Istanbul. Privelistile sunt spectaculoase, cu Vezuviul intr-o parte si marea in partea cealalta. Din pacate, nu am facut poze. Daca prin alte orase mai vedeam turisti cu aparatul in mana, prin Napoli sunt o raritate. Asa ca am hotarat sa facem si noi la fel si sa nu atragem priviri.

Duminica am plecat spre Amalfi. Ne asteptam sa fie aglomerat, dar nu ne asteptam sa stam la coada ca pe Valea Prahovei. Din fericire, in apropiere de Sorrento s-a eliberat. Privelistea este spectaculoasa de-a lungul coastei.

Ultima zi am petrecut-o pe insula Capri. O alta destinatie europeana exclusivista. Aproape de Napoli... fara napoletani :)

BONUS: Pentru ca ne-a placut atat de mult, am facut poze si la mancare. Si nu numai :